Li se spune "trovanţi"

Dan Nedelea

Mă gândeam să încep această prezentare a unor trovanţi din România prin a le da o "definiţie", prin a descrie cum s-au format, din ce... şi alte semenea "detalii tehnice". Cum se pare că nici geologii nu au ajuns la o părere comună, prefer să renunţ, să nu vă mai răpesc astfel timpul care să vă rămână pentru a privi aceşti bolovani ciudaţi. Vom ştirbi mai puţin din misterul acestei opere de artă a naturii şi ne vom bucura mai mult admirând desăvârşirea formei lor.
Pentru start am ales cea mai cunoscută locaţie cu trovanţi din ţară, o râpă nisipoasă din Costeşti, Vâlcea. Este declarată rezervaţie naturală. Este interesant de menţionat că termenul "trovant" a fost introdus in literatura de specialitate de geologul român Gheorghe Munteanu Murgoci, în 1907, pornind de la sugestia cuvântului italian "trovanti", însemnând "copii găsiţi". Nemţii îi spun "Konkretion", englezii "concretion". Trebuie să recunoaştem că metafora exprimată prin intermediul vorbei italiene trece aceste curiozităţi geologice în domeniul artei, de care trovanţii chiar par să aparţină.
Aceste stânci rotunde iau naştere într-un sediment nisipos, precum cel pe care îl vedeţi aici, de unde întâmplarea le scoate la lumină. Peste 80% dintre referinţele la trovanţii din România, şi mai ales ilustraţiile, îi au ca subiect pe cei din Vâlcea. Asta şi pentru că sunt foarte uşor accesibili, fiind chiar la marginea şosele naţionale.
Doresc să vă aduc aici în atenţie alte asemena formaţiuni, cel puţin la fel de interesante, aflate în zona Curburii Carpaţilor. Trovanţii, numiţi şi "pietre care cresc", pot fi aruncaţi de mişcările tectonice departe de locul în care s-au născut.
Iată-i aici rostogoliţi pe valea Zmeuretu, în vecinătatea localtăţii Starchiojd.
Un adevărat "grup statuar" îşi face, în ultimul timp, tot mai mult loc în peisajul public al trovanţilor. Se numesc "Babele de la Ulmet" şi se găsesc deasupra satului cu acelaşi nume din componenţa comunei Bozioru, de pe Valea Bălănesei, afluent stâng al Buzaului.
Dar nu numai grupul propriu-zis este de interes, ci şi întreaga muchie pe care se găseşte, ca şi culmea vecină. Dacă ne hotărâm să înfruntăm opoziţia ţepoasă a cătinei vom descoperi trovanţi de forme noi, surprinzătoare, unii nedesprinşi încă din matriţa de formare, alţii aterizaţi singuri, parcă de nicăieri.
De cealaltă parte a Buzăului, în versantul drept al râului Bâsca Chiojdului, din contraforţii muntelui ies la iveală alţi trovanţi. Formaţia ilustrată mai jos poartă numele "Pietrele Rotunde", aflat pe teritoriul comunei Chiojd. O adevărată demonstraţie de echilibru, netulburat, din fericire, de idei distructive, pentru că poziţia îi apără: greu accesibili, în partea de sus a coastei dar mult sub culme, baricadaţi în zona compactă de cătină.
Un adevărat monument ca poartă a munţilor!
Le doresc iubitorilor de natură să descopere trovanţii şi să-i preţuiască!
zurück zur Startseite Kalender 2011