Bun găsit, dragi prieteni ai acestui calendar! Povestea de anul acesta atinge un subiect destul de controversat: ţiganii! Şi pentru a inţelege cât mai bine această comunitate, cunoscută şi sub numele de rromi, l-am invitat pe tatăl meu Laurenţiu, care este ţigan, să ne povestească despre aceştia.
Lorena: Laurenţiu, te rugăm sa ne spui câteva cuvinte despre tine.
Laurentiu: Mă numesc Laurenţiu, sunt căsătorit cu o româncă, am trei copii şi cinci nepoţi. De la 16 ani am lucrat în Combinatul de oţeluri speciale, am fost pentru mulţi ani liderul de sindicatul al companiei şi în paralel sunt şi lăutar.
Lorena: Aş vrea să ne descrii puţin portul ţigănesc. Ştiu că au un anume stil de a se îmbrăca.
Laurentiu: Ţiganii sunt impărţiţi în mai multe categorii şi fiecare are un stil diferit, dar în general femeia ţigancă poartă fustă lungă, din mai multe straturi și bogat colorată, cercei mari, părul lung, împletit și uneori o floare în păr. Bărbații nu au un port anume de respectat, poartă adesea pălării cu borul lat, mustăți lungi, pantalon, vestă și cămașă.
Lorena: Spuneai că sunt mai multe categorii de ţigani? Care sunt acelea? Şi cu ce se ocupă?
Laurentiu: Sunt în jur de 12 şi denumirile lor sunt în funcţie de ocupaţia acestora.
Geambaşii - comerţul cu cai
Vătraşii – agricultura
Lăutarii – muzica
Rudarii - căutarea şi prelucrarea aurului, a lemnului moale şi culesul fructelor de pădure
Cocalarii - fabricau obiecte din oase de animale
Spoitorii - Spoirea (cositorirea) de vase; cerşitul
Florarii - Comerţul cu flori
Fierarii - Confecţionarea de unelte şi obiecte din fier
Căldărarii - Confecţionarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri etc. din tablă de aramă şi din aluminiu
Gaborii - Comerţ, tinichigerie, profesii moderne
Argintarii - Confecţionarea de podoabe
Ursarii – Dresau pe vremuri urşi
Lorena: Şi tu din ce categorie faci parte?
Laurentiu: Noi suntem ţigani romanizaţi din neamul de Vatraşi şi Lăutari. În satul unde am crescut 80% sunt lăutari, inclusiv eu.
Lorena: Ştim cu toţii ca ţiganii au o reputaţie proastă. Care este motivul? De ce sunt ei marginalizaţi?
Laurentiu: Din cauza modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, ţiganii au fost, vreme îndelungată, obiect de ură șovină și rasială. Şi în prezent se mai intamplă asta, numai că oamenii de azi sunt mai deschisi, mai empatici şi înţeleg că orice pădure are uscăturile ei.
Gudrun: Laurenţiu, dragul meu prieten, am şi eu o întrebare: în Germania cuvântul ţigan este discriminator şi echivalent cu o insultă. Este un cuvânt de ocară. Din acest motiv la noi au fost modificate denumirile de sos ţigănesc în sos puszta şi şniţelul ţigănesc în şniţel balcanic. Este cuvântul ţigan un cuvânt oficial în România?
Laurentiu: Mmmmmm ... oficial nu este folosit. Oficial suntem numiţi rromi. Dar pe mine nu mă deranjează să fiu numit ţigan. Sunt ţigan, dar atunci când sunt ocărât sau discriminat din acest motiv mă supăr.
Gudrun:Ne mai poţi spune ceva despre termenul de rrom?
Laurentiu: Rrom are sensul de bărbat, soţ sau stăpân al casei. Oferă o identificare la nivel familial. Termenul de ţigan defineşte din punct de vedere istoric persoanele aparţinând populaţiei originare din nord-vestul Indiei, care a migrat începand cu sec. V, şi are sensul de călător sau nomad.
Lorena: Ce ne mai poţi spune despre ţigani? Cum sunt ei ca oameni? Ce au diferit faţă de români?
Laurentiu: Ţiganii sunt oameni credincioşi, perfecţionişti în ceea ce le place să facă, cred cu tărie în ideea de familie şi le place sa mănânce bine. Au cele mai gustoase preparate. Ţiganii se ajută între ei, şi trăiesc viaţa mult mai intens. Aşadar, când un ţigan este bucuros dintr-un motiv anume, să fii sigur că la el acasă este petrecere!
Craciun Fericit! Laurentiu, Lorena, Julia şi Gudrun